UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE
-
Home
-
STRUCTURĂ
-
Departamente
-
Departamentul de Teologie
-
Programe de studiu
-
Licență
- Teologie Ortodoxă Didactică
Caută în site
Ultimele actualizări pe site
- SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ STUDENȚEASCĂ - EDIȚIA 2019
- Conferința Internaționala History, Spirituality, Culture. Dialogue and Interactivity, Ed. a 5-a
- Programarea restanțelor sesiunea aprilie 2019
- Simpozion Aspecte din istoria evreilor din Galaţi
- ANUNŢ IMPORTANT DEPUNEREA ACTELOR PENTRU BURSE SOCIALE SEM. II – 2018 - 2019
- ORARE SEMESTRUL II 2018-2019
- PROGRAMAREA EXAMENELOR SESIUNII DE IARNĂ 2018-2019
- IN MEMORIAM TEODOR DIMA (5 noiembrie 1939 – 1 ianuarie 2019)
- Iată vin colindători
- SESIUNEA SUPLIMENTARĂ DE RESTANȚE - NOIEMBRIE 2018
- Arhivele Securității și Marea Unire – cu invitați de la CNSAS
- BACK IN TOWN!
Linkuri utile
Anunțuri
Programarea restanțelor sesiunea aprilie 2019
Programarea restanțelor pentru Departamentul IFS
Programarea restanțelor pentru Departamentul Teologie
ANUNŢ IMPORTANT DEPUNEREA ACTELOR PENTRU BURSE SOCIALE SEM. II – 2018 - 2019
Depunerea actelor va avea loc în perioada 18 – 21.03. 2019 la secretariatul facultății (camera AS 007), în timpul programului cu publicul.
Dosarul pentru acordarea bursei sociale poate fi vizualizat AICI
CRITERII DE ACORDARE A BURSEI DE PERFORMANŢĂ
- Participarea la Sesiuni de comunicare a lucrărilor ştiinţifice studenţeşti (3 pct./lucrare susţinută),
- Participare la cercuri ştiinţifice studenţeşti (2 pct./semestru),
- Publicaţii în reviste ştiinţifice (5 pct./studiu),
- Publicaţii în reviste de cultură (3 pct./articol),
- Prelucrarea statistica a datelor, aplicarea chestionare (3 pct./cercetare),
- Membru în proiecte de cercetare (5 pct./proiect),
- Membru în colectiv de redacţie al unei publicaţii de profil (3 pct.)
- Rezultate obţinute la concursuri ştiinţifice studenţeşti (premiul I,II,III – 5 pct.; mențiune - 3 pct.),
- Implicarea în activităţi cu impact socio-cultural, în cadrul unor ONG-uri, asociaţii etc. (3 pct./proiect),
- Activitate pe şantiere arheologice (în afara practicii anuale din planul de învăţământ) (3 pct.),
- Pentru alte activităţi comisia de acordare a burselor, va stabili punctajul conform documentelor depuse la dosar.
Perioada evaluată este anul universitar anterior.
Ponderea activităţilor extradidactice reprezintă 50% din punctajul final.
La dosarul de concurs se vor ataşa documente care certifică îndeplinirea criteriilor solicitate de facultate.
Decan,
Prof. dr. Ion CORDONEANU
Evenimente
SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ STUDENȚEASCĂ - EDIȚIA 2019
Stimați studenți,
Joi 16 mai, de la orele 10.00, se va desfășura Sesiunea Științifică Studențească, care cuprinde următoarele secțiuni, distribuite pe săli astfel:
ISTORIE AS004
FILOSOFIE AS001
TEOLOGIE AS011
RESURSE UMANE AS009
Programul manifestării poate fi vizualizat AICI
Conferința Internaționala History, Spirituality, Culture. Dialogue and Interactivity, Ed. a 5-a
Stimați studenți, avem plăcerea să vă invităm să participați la Conferința Internațională History, Spirituality, Culture. Dialogue and Interactivity, ediția a 5-a, care de va desfășura în perioada 11 - 12 aprilie 2019.
Conferința reunește cercetători și profesioniști din România, S.U.A, Franța, Maroc, Mexic, Honduras, Republica Moldova, Ucraina și Coasta de Fildeș.
Printre personalitățile care vor conferenția la Galați îi amintim pe:
- Driss Benlarbi, Professor of Sociology, Faculty of Arts and Humanities, Moulay Ismail University of Meknes, Morocco.
The Amazigh cultural movement in Morocco: the process of a transformation (The case of the Middle Atlas)
- Gerard Weber, Ph.D., Associate Professor, Department of Social Sciences, Bronx Community College of the City University of New York United States
American anthropology: history, research methods and purposes
- Oleksandr Evgenievich LYSENKO, Institute of History of Ukraine of National Academy of Science of Ukraine
The social solidarity as a strategy of conduct during the World War II.
Noutăți
IN MEMORIAM TEODOR DIMA (5 noiembrie 1939 – 1 ianuarie 2019)
Născut la Brăila, oraşul de origine şi de formare al multor filosofi români (Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Petre Andrei, Alexandru Bogza, Anton Dumitriu, Panait Cerna), Teodor Dima a adăugat prestigiu Dunării de Jos prin întreaga sa carieră de filosof încununată de calitatea de membru al Academiei Române. Acest prestigiu este recunoscut de brăileni prin acordarea în anul 2007 a titlului de Cetăţean de onoare și de gălățeni care, în 2013, în Sala Senatului Universității „Dunărea de Jos” din Galați, îl onorau cu titlul de Doctor honoris causa.
Autor al lucrărilor – Metodele inductive, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975, 200 p; Între prudenţă şi eroare. Eseu asupra naturii şi dinamicii ştiinţei, Editura Junimea, Iaşi, 1978, 224 p.; Dialectica procesului de cunoaştere, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 105 p.; Explicaţie şi înţelegere, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, 220 p.; vol. II, Editura Graphix, Iaşi, 1994, 320 p.; Logică şi argumentare, Editura Institutului European, Iaşi, 2000, 132 p.; Privind înapoi cu deferenţă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, 310 p.; coordonator al volumelor Întemeieri raţionale în filosofia ştiinţei (coord.), Editura Junimea, Iaşi. 1983, 250 p. şi Logica generală, (coord.), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991, 420 p., Teodor Dima s-a manifestat în editarea şi îngrijirea lucrărilor ştiinţifice ale unor personalităţi de prestigiu precum Petre Botezatu, Dumitru Isac, Petre Andrei, Vasile Conta.
În centrul preocupărilor filosofice ale profesorului Dima s-au aflat problemele de logică şi de epistemologie. Aceste domenii sunt cele mai abstracte şi foarte tehnice din cadrul filosofiei. O aventură filosofică presupune multă hermeneutică, imaginaţie îndrăzneaţă, speculaţie subiectivă, or câmpul de cercetare din domeniul logicii şi al filosofiei ştiinţei este potrivnic unor astfel de încercări subiective, antrenând filosofia spre discursul obiectiv. Academicianul Teodor Dima s-ar fi situat în tabăra scientiştilor și ar fi promovat cartezianismul instituirii normelor de îndrumare a minţii, direcţie hipertrofiată de pozitivism şi de neopozitivism. Însă, dacă pătrundem în substanţa scrierilor enumerate mai sus, descoperim că în centrul preocupărilor autorului s-au aflat teme care nu confirmă situarea acestuia în respectiva tabără. În primul rând, întâlnim tema inductivismului. Plecând de la această metodă a cunoaşterii ştiinţifice, încă din prima lucrare, Metodele inductive (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975), prin analiza şi reevaluarea metodelor inductive, prin determinarea fundamentului logic al acestora, se demonstrează probabilitatea concluziilor ce pot fi obţinute pe această cale, şi aceasta deoarece metoda în cauză se află în strictă relaţie cu fenomenele realităţii imediate. Explicaţia ştiinţifică reprezintă un alt nucleu prin care Teodor Dima a luat distanţă faţă de scientism, deoarece acest gen de explicaţie este conceput în ansamblul său dinamic şi complex, care e constituit ca o structură logico-lingvistică, raţional ordonat şi vizând constituirea unui echilibru dintre experienţă şi teorie, dintre concret şi abstract, fără a se neglija natura şi specificul explicaţiilor preştiinţifice care însoţesc dintotdeauna umanitatea. Explicaţia prin analogie reprezintă o dovadă a situării gânditorului care a fost Teodor Dima, în medierea cele două stiluri de gândire. Analogia explicativă, atât de respinsă de logicieni riguroşi, reprezintă izvorul nenumăratelor descoperiri ştiinţifice, şi aceasta deoarece fundamentul ei îl constituie imaginaţia creatoare. Teodor Dima vinea să confirme că nu doar raţionamentul logic deductiv este productiv în ordinea cunoaşterii, ci şi cel diametral opus, prin analogie, raţionament prin care umanitatea operează de la începuturile existenţei sale, chiar dacă dând greş în incantaţii magice sau în superstiţii, dar deschizând drumul progresului tehnologic de la Arhimede la Edison sau Bill Gates.
Cităm doar două fragmente din opera impresionantă a academicianului Teodor Dima:
„În legătură cu obiectivitatea ştiinţifică şi cu raportul dintre filosofie şi ştiinţă, am argumentat că, în orice împrejurare, trebuie păstrată demnitatea filosofiei; aceasta nu trebuie să imite şi să preia tehnicile şi practicile ştiinţei; filosofia trebuie să-şi promoveze fără echivoc şi fără restricţii specificul, conservându-şi nealterat limbajul şi problematica, dar rafinându-le şi adaptându-le cerinţelor multiple ale epocii şi culturii.”
„Pentru prima dată în literatura de specialitate am abordat dimensiunea hermeneutică a explicaţiei ştiinţifice; susţin ideea că omul este o fiinţă culturală, înzestrat cu capacitatea şi dorinţa de a lua atitudine deliberată în faţa lumii pentru a-i atribui semnificaţie, pentru a-i da sens. Omul este în acelaşi timp şi autor, şi actor, şi spectator, toate aceste determinaţii făcând din om o fiinţă culturală în stare să creeze, să explice şi să înţeleagă pentru a interpreta şi a evalua ceea ce este şi ceea ce el face. Deci înţelegerea însoţeşte mereu şi pretutindeni explicaţia; ea o provoacă, îi controlează demersurile şi îi validează concluziile, atunci când intră în conjuncţie cu criterii obiective ale validării.”
Faptul că lucra „la un sistem de logică hermeneutică” a reprezentat dovada ideii că am fost contemporani cu un filosof al măsurii, al echilibrului dintre avântul speculativ şi instrumentul raţional al logicii susceptibil să tempereze imflamaţiile spiritului.
Teodor Dima a promovat filosofia românească nu doar prin scrierile sale sau prin activitatea didactică, ci şi prin contribuţia la apariţia şi dezvoltarea învăţământului filosofic în universitățile românești. În universitatea gălățeană a avut discipoli, în şcolile din Galaţi şi Brăila foştii studenţi au devenit sub îndrumarea directă doctori în filosofie. Însă contribuţia majoră pentru filosofie a fost sprijinul remarcabil pe care l-a oferit pentru înființarea unei specializări de profil la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
În cuvântul la acordarea titlului de Doctor honoris causa în 2013, Teodor Dima spunea: „Când privesc această Sală a Senatului, nu-mi vine să cred câți absolvenţi am format la Dunărea de Jos”.
Acum, când Teodor Dima nu ne mai însoțește în această viață, cei care i-au fost studenți și discipoli, împreună cu întreaga comunitate academică a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, se roagă pentru liniștea și pacea sufletului său.
Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul!
MOBILITĂȚI ERASMUS+ 2018-2019
Dragi studenți,
În perioada 19 februarie – 30 martie a.c. are loc selecția pentru mobilitățile de studii și practică, în cadrul Programului Erasmus+, pentru anul academic 2018-2019.
Toate documentele referitoare la selecție (calendar, cerere de înscriere, nota de avizare a mobilitatii, condițiile și criteriile de selecție etc.) sunt postate pe site-ul
În cazul în care sunt necesare informații suplimentare, vă rugăm să nu ezitați să contactați Biroul Erasmus.
Erasmus+ Institutional Coordinator
"Dunarea de Jos" University of Galati
47 Domneasca St., Galati, ROMANIA
mobile: +40 740 318147
office: +40 756 063672
e-mail address: stelutastan@yahoo.
pagina de facebook a Biroului Erasmus (@erasmusugal)