Prof. dr. Vasile Lica
25 ianuarie 1953 - † 8 noiembrie 2010
 
• Născut la 25 ianuarie 1953, în comuna Beceni din judeţul Buzău, Vasile Lica a manifestat de timpuriu înclinaţie pentru cuvântul scris şi pentru actul de cultură în general. Absolvent strălucit al Facultăţii de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, domnul Lica a întreţinut o relaţie aparte cu marele epigrafist şi istoric al antichităţii, prof. univ. dr. Nicolae Gostar. A fost o relaţie de tip maestru-discipol, dar şi de prietenie, construită pe afinităţi elective profunde, pe amândoi unindu-i dragostea pentru istoria antică şi, în particular, pentru destinul strămoşilor geto-daci. De altfel, prima lucrare majoră a domnului Lica, dedicată evoluţiei societăţii geto-dacice, a fost realizată împreună cu magistrul său (N. Gostar, V. Lica, Societatea geto-dacică de la Burebista la Decebal, Editura Junimea, Iaşi 1984).
• După dispariţia lui Nicolae Gostar în 1978, interesul său pentru izvoarele scrise ale istoriei spaţiului românesc în antichitate l-a adus în apropierea prof. Vladimir Iliescu. Stăpânind perfect limbile antichităţii clasice şi tradiţia literară greco-latină, Vladimir Iliescu s-a dovedit, la fel ca Nicolae Gostar, un adevărat magistru pentru tânărul istoric Vasile Lica. Domnia sa l-a stimulat în studiul izvoarelor antice şi, încă din anii '80, i-a deschis o fereastră către cercetarea istoriei vechi din mediul academic german. Colaborarea lor a continuat, nezdruncinată, vreme de trei decenii şi s-a dovedit foarte productivă, oferind istoriografiei moderne numeroase reconstrucţii pertinente asupra raporturilor geto-dacilor cu Roma.
• Anii 1977-1990 i-a petrecut în mediul preuniversitar, timp în care a slujit mai multe instituţii de învăţământ din municipiul Brăila. După 1989, Vasile Lica a valorificat deschiderea ştiinţifică apărută şi s-a înscris la doctorat, în cadrul Institutului de Arhelogie "Vasile Pârvan" din Bucureşti, sub coordonarea domnului Alexandru Suceveanu. La doar doi ani de la începerea acestei colaborări, în iunie 1992, Vasile Lica şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul Relaţiile politico-juridice ale Romei cu geto-dacii până la anul 106 p.Chr. Pentru antichitatea românească, abordarea domnului Lica a reprezentat un câştig consistent, aşezând istoria geto-dacilor în contextul politicii Romei în Balcani şi raportând-o la normele dreptului roman interstatal.
• Începând cu anul 1991, Vasile Lica fost printre puţinii români care au primit o bursă Humboldt, exploată din plin în mai multe etape: 1991-1992, 1994, 1995, 1996, 2001, 2005, 2006, 2009-2010. Perioadele petrecute în universităţi de prestigiu din Germania, la Bonn, Aachen, Köln sau Düsseldorf, în compania unor istorici de prim rang pentru antichitatea clasică, l-au consacrat ca istoric. În 2000, ca o încununare a eforturilor sale în câmpul cercetării, teza de doctorat a domnului Lica a văzut lumina tiparului, sub titlul The Coming of Rome in the Dacian World, în celebra serie Xenia dedicată antichităţii a Universităţii din Konstanz.
• Făcând un bilanţ al activităţii de cercetare desfăşurate de Vasile Lica, în România sau Germania, putem număra astăzi 3 cărţi, 36 de studii, 8 recenzii, 5 lucrări editate şi 29 de conferinţe naţionale şi internaţionale. Producţiile sale ştiinţifice ating probleme importante şi dificile ale antichităţii, precum rolul geto-dacilor în istoria clasică, instituţiile Romei, instrumentele juridice ale politicii externe romane sau domnia lui Alexandru cel Mare. Nu în ultimul rând, merită amintite şi investigaţiile pe care domnul Lica le desfăşura în ultimii ani asupra receptării lui Alexandru Macedon în culturile europene şi în special în cea românească.
• Mediul german a fost o a doua şcoală pentru Vasile Lica, din punct de vedere cultural dar şi ca mod de viaţă. Astfel, el a devenit unul din promotorii de frunte ai valorilor culturale germane în spaţiul românesc. Ataşat sincer de realizările ştiinţifice germane, Vasile Lica a întreţinut legături strânse cu unii dintre marii istorici germani, precum Gerhard Wirth, Armin Heinen, Klaus Heitmann sau Peter Schreiner. După modelul universităţilor germane, în anul 1998, Vasile Lica a înfiinţat Seminarul de istorie antică şi epigrafie din cadrul universităţii gălăţene, căruia i-a dat numele "Nicolae Gostar", ca semn al preţuirii veşnice pentru magistrul său. Istorici din Germania, prieteni şi colegi ai domnului Lica, au fost prezenţi în ultimul deceniu la Galaţi, susţinând cursuri sau conferinţe. Cu ajutorul lor generos, Seminarul "Nicolae Gostar" a fost dotat cu una din cele mai complete biblioteci de istorie antică din România.
• Din anul 1991, Vasile Lica a fost invitat să participe la înfiinţarea secţiei Istorie din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. Se poate spune, fără a greşi, că este unul din ctitorii învăţământului istoric superior gălăţean, având o contribuţie decisivă la existenţa Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie. În cadrul universităţii, Vasile Lica a parcurs toate treptele carierei universitare, devenind, începând cu anul 2004, conducător de doctorate. Din anul I de facultate şi până la susţinerea doctoratului, domnul profesor Lica s-a dovedit, pentru foarte mulţi tineri studioşi, îndrumătorul prin excelenţă. Şase dintre doctoranzii domniei sale sunt, în acest moment, în pragul finalizării tezelor, după ani buni de cercetare sub coordonarea colegului nostru. Vasile Lica făcea parte din acea specie rară a profesorului de vocaţie, fiind legat trup şi suflet, până în ultima clipă, de destinul facultăţii. Chiar şi de pe patul de suferinţă, el a fost alături de colegii săi în tot ceea ce aceştia au întreprins.
• Calităţile ştiinţifice şi organizatorice l-au recomandat pe domnul Lica pentru ocuparea unor funcţii importante în cadrul universităţii gălăţene. Pe rând, a fost şef al Catedrei de Istorie, prodecan al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie şi unul din cei mai activi membri din senatul universităţii. Pe plan naţional, Vasile Lica a fost expert în diverse programe şi membru în numeroase comisii ştiinţifice la cel mai înalt nivel, din cadrul sistemului de învăţământ românesc (expert CNCSIS, CEEX, RNE şi ARACIS, membru în comisia de specialitate Istorie a CNATDCU, coordonator pentru 5 programe Erasmus-Socrates).
• Vasile Lica a fost un profesor, un savant, un lider cunoscut şi apreciat de foarte mulţi oameni, care i-au resimţit dureros dispariţia prematură. După domnia sa rămân cărţi, articole şi o impresionantă bibliotecă, dar mai ales amintirea puternică a unui om care a marcat adesea decisiv destinul celorlalalţi.
 
• Seminarul de Istorie Antică şi Epigrafie poartă acum numele prof. dr. Vasile Lica, dispărut prematur în noiembrie 2010. El a fost întemeiat în anul 1998, sub numele marelui istoric român al antichităţii Nicolae Gostar şi a încercat, încă de la înfiinţare, să pună în practică principiul humboldtian al interrelaţiei armonioase dintre învăţământ şi cercetare. Inaugurarea sa oficială s-a produs în zilele de 2-3 aprilie 1999, când a avut loc primul Colloquium Antiquae Historiae Galatiense, cu tema Limbă, neam şi credinţă, bunuri materiale şi societate la Dunărea de Jos, la care au participat prof. dr. Maria Iliescu (Innsbrück), prof. dr. M. Babeş (Bucureşti), prof. dr. Vl. Iliescu (Aachen) şi prof. dr. Al. Suceveanu (Bucureşti).
• Seminarul "Vasile Lica" are o bibliotecă de peste 4.000 de titluri, alcătuită în cea mai mare parte din fondurile livreşti ale prof. dr. V. Lica, la care s-au adăugat donaţii din partea Fundatiei "Alexander von Humboldt", Deutsche Forschungsgemeinschaft, a familiei Gostar, a profesorilor Vl. Iliescu, G. Wirth, P. Schreiner, U. Cordt şi ale unor foşti studenţi.
• În această bibliotecă se află, în primul rând, principalele opere ale tradiţiei istorice antice şi volumele editate pâna acum din Inscriptiones Daciae Romanae et Scythiae Minoris. Există, de asemenea, la îndemâna studenţilor, titluri de referinţă din bibliografia esenţială a istoriei antice şi a istoriei vechi din spaţiul românesc, atât în limba română cât şi în limbi străine, mai multe numere din reviste prestigioase precum Chiron sau Historia, la care se adaugă Bonner Jahrbücher şi Byzantinische Zeitschrift, pe care le primim regulat din anul 1992. Acestea completează, în mod fericit, fondurile de revistă aflate în biblioteca universităţii: Historia, Latomus, Gnomon, Klio şi Journal of Roman Studies.
• "Colecţia de rezistenţă" este constituită din Pauly-Wissowa, Real-Encyklopädie der klassischen Altertumswissenschaft, în 84 de volume, generoasă donaţie a Deutsche Forschungsgemeinschaft (obţinută cu ajutorul prof. dr. Gerhard Wirth de la Bonn) şi Cambridge Ancient History (ultima ediţie), cu 14 volume.
În anul 2003 prof. dr. G. Wirth ne-a mai făcut un dar nepreţuit: toate extrasele primite de Domnia-Sa de-a lungul a câtorva decenii, însemnând peste 3.000 de titluri; ele reprezintă o sursă de informaţii consistentă, având în vedere cuprinderea întregii antichităţi şi marea varietate a publicaţiilor din care provin aceste extrase.
• Biblioteca este deschisă tuturor studenţilor care urmează cursurile şi seminariile de istorie antică, de istoria veche a românilor sau arheologie. Accesul aproape permanent la literatura ştiinţifică din bibliotecă este asigurat de membrii seminarului şi de către studenţii de la licenţă sau masterat, cu preocupări în aria antichităţii.
 
• Tradiţia istorică a antichităţii (cca. 200 volume)
• Izvoare în format electronic (cca. 100 volume)
• Orientul antic (cca. 150 volume)
• Grecia antică (cca. 150 volume)
• Epoca hellenistică (cca. 100 volume)
• Roma antică (cca. 300 volume)
• Antichitate în format electronic (150 volume)
• Istoria veche a românilor şi arheologie (cca. 200 volume)
• Istorie bizantină (cca. 100 volume)
• Periodice (cca. 50 de titluri)
• Fondul special Vasile Lica (cca. 300 volume)
• Fondul de extrase Gerhard Wirth (cca. 3.000 articole)
 
Cambridge Ancient History, ultima ediţie (14 volume)
Pauly-Wissowa, Real-Encyklopädie der klassischen Altertumswissenschaft, ultima ediţie (84 volume)
Cambridge Medieval History, ultima ediţie (7 volume)
Lexicon des Mittelalters, ultima ediţie (9 volume)
 
Dotări: 1 laptop; 3 sistem desktop; 1 copiatoar laser multifuncţional; 1 videoproiector; 1 aparat foto profesional; conexiune la internet; cca. 30 de hărţi; cca. 2500 volume (cărţi şi periodice); cca. 2000 de articole/extrase; cca. 400 de volume în format electronic.