UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE
-
Home
-
INFORMAȚII
-
Anunțuri
- Sesiunea de restanțe 13-26 iulie 2019
Caută în site
Ultimele actualizări pe site
- Orare semestrul I 2019-2020
- Tutori de an
- DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR 2019 - 2020
- INFORMAȚII DESPRE ÎNSCRIERI, PLATA TAXEI DE ȘCOLARIZARE ȘI CAZARE ÎN CAMIN
- A N U N Ţ ÎN ATENŢIA STUDENŢILOR DIN ANII TERMINALI LICENŢĂ RESPECTIV MASTERAT
- Rezultatele examenelor de licență masterat iulie 2019
- Calendarul concursului pentru gradaţia de merit
- IN MEMORIAM PROFESOR MIHALACHE BRUDIU
- Sesiunea de restanțe 13-26 iulie 2019
- Sesiunea de restanțe anii terminali 17-21 iunie 2019
- ADMITERE 2019 LA FIFT
- CALENDARUL SESIUNII DE VARĂ 2019
Linkuri utile
Anunțuri
Orare semestrul I 2019-2020
Tutori de an
Lista cadrelor didactice tutori de an pentru toate specializările Departamentului de Istorie, Filosofie și Sociologie poate fi consultată AICI .
Evenimente
DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR 2019 - 2020
Dragi studenți,
Luni, 30 septembrie 2019 sunteți invitați la festivitatea de deschidere
a anului universitar 2019 – 2020
la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie,
conform programului:
8.00 - Sfânta Liturghie și Te Deum la Catedrală
10.00 - Deschiderea festivă la AS 011.
Începând ora 11.00, anii I vor avea întâlniri cu tutorii sau pe colective de cadre didactice.
DECANAT
IN MEMORIAM PROFESOR MIHALACHE BRUDIU
|
În dimineața zilei de 18 iunie a.c., profesorul Mihalache Brudiu a trecut la cele veșnice. Mihalache Budiu a fost unul dintre cei care au pus bazele specializării Istorie - Filosofie la Universitatea "Dunărea De Jos" din Galati în anii 90, formând generații de istorici și arheologi cărora le-a transmis pasiunea pentru Istoria veche a României și Arheologie. În 1991, Mihalache Brudiu ocupă postul de profesor în cadrul nou înfiinţatei secţii de Istorie, a Universităţii "Dunărea de Jos", numele domniei sale fiind legat astfel de începuturile învăţământului arheologic la Galaţi. Aceleaşi crezuri şi principii care l-au animat în cercetarea ştiinţifică, dar şi în viata de zi cu zi, il vor călăuzi şi în activitatea didactică. A fost preocupat în permanenţă de corelarea pregătirii teoretice cu cunoaşterea nemijlocită a izvoarelor şi cu activitatea de teren. Profesorul Brudiu a coordonat nemijlocit, timp de mai mulţi ani stagiile de practică arheologică ale studenţilor, pe şantierele de la Răcătău, Galaţi-Cartierul Dunărea, Pietroasele și nu numai. În toată cariera sa didactică, domnul profesor Mihalache Brudiu a dat dovadă de o exigenţă proverbială, având conştiinţa faptului că studenţii pe care îi formează, vor avea un rol important în modelarea minţilor tinere, ale noilor generaţii. |
 |
|
Ca urmare a recunoaşterii ştiinţifice, naţionale şi internaţionale profesorul Mihalache Brudiu a primit invitaţia de a participa la manifestări ştiinţifice de prestigiu, organizate de instituţii din ţară şi străinătate, unde a susţiunt comunicări, conferinţe, prelegeri. Unele dintre acestea, vor fi publicate ulterior în volumele dedicate respectivelor manifestări. Având în vedere opera ştiinţifică de largă cuprindere şi certă valoare, contribuţiile majore la îmbogăţirea şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului arheologic naţional, în general şi al judeţului Galaţi, în special, precum şi înaltele calităţi morale care l-au călăuzit în viaţă şi în activitatea profesională, în aprilie 2016 Universitatea "Dunărea de Jos" și-a făcut un titlu de onoare din conferirea distincției de Profesor Emerit, domnului profesor universitar dr. Mihalache Brudiu, iar Consiliul Local i-a acordat titlul de profesor emerit, iar în ședința Consiliului Local din 15 decembrie a aceluiași an, la propunerea Facultății de Istorie, Filosofie și teologie, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Galați. Dumnezeu să-l odihnească pe Mihalache Brudiu, omul care i-a dăruit Galațiului o viață de profesor și a cărui istorie a iubit-o și a prețuit-o până la cea din urmă suflare! |
|
|
Noutăți
IN MEMORIAM TEODOR DIMA (5 noiembrie 1939 – 1 ianuarie 2019)
Născut la Brăila, oraşul de origine şi de formare al multor filosofi români (Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Petre Andrei, Alexandru Bogza, Anton Dumitriu, Panait Cerna), Teodor Dima a adăugat prestigiu Dunării de Jos prin întreaga sa carieră de filosof încununată de calitatea de membru al Academiei Române. Acest prestigiu este recunoscut de brăileni prin acordarea în anul 2007 a titlului de Cetăţean de onoare și de gălățeni care, în 2013, în Sala Senatului Universității „Dunărea de Jos” din Galați, îl onorau cu titlul de Doctor honoris causa.
Autor al lucrărilor – Metodele inductive, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975, 200 p; Între prudenţă şi eroare. Eseu asupra naturii şi dinamicii ştiinţei, Editura Junimea, Iaşi, 1978, 224 p.; Dialectica procesului de cunoaştere, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 105 p.; Explicaţie şi înţelegere, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, 220 p.; vol. II, Editura Graphix, Iaşi, 1994, 320 p.; Logică şi argumentare, Editura Institutului European, Iaşi, 2000, 132 p.; Privind înapoi cu deferenţă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, 310 p.; coordonator al volumelor Întemeieri raţionale în filosofia ştiinţei (coord.), Editura Junimea, Iaşi. 1983, 250 p. şi Logica generală, (coord.), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991, 420 p., Teodor Dima s-a manifestat în editarea şi îngrijirea lucrărilor ştiinţifice ale unor personalităţi de prestigiu precum Petre Botezatu, Dumitru Isac, Petre Andrei, Vasile Conta.
În centrul preocupărilor filosofice ale profesorului Dima s-au aflat problemele de logică şi de epistemologie. Aceste domenii sunt cele mai abstracte şi foarte tehnice din cadrul filosofiei. O aventură filosofică presupune multă hermeneutică, imaginaţie îndrăzneaţă, speculaţie subiectivă, or câmpul de cercetare din domeniul logicii şi al filosofiei ştiinţei este potrivnic unor astfel de încercări subiective, antrenând filosofia spre discursul obiectiv. Academicianul Teodor Dima s-ar fi situat în tabăra scientiştilor și ar fi promovat cartezianismul instituirii normelor de îndrumare a minţii, direcţie hipertrofiată de pozitivism şi de neopozitivism. Însă, dacă pătrundem în substanţa scrierilor enumerate mai sus, descoperim că în centrul preocupărilor autorului s-au aflat teme care nu confirmă situarea acestuia în respectiva tabără. În primul rând, întâlnim tema inductivismului. Plecând de la această metodă a cunoaşterii ştiinţifice, încă din prima lucrare, Metodele inductive (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975), prin analiza şi reevaluarea metodelor inductive, prin determinarea fundamentului logic al acestora, se demonstrează probabilitatea concluziilor ce pot fi obţinute pe această cale, şi aceasta deoarece metoda în cauză se află în strictă relaţie cu fenomenele realităţii imediate. Explicaţia ştiinţifică reprezintă un alt nucleu prin care Teodor Dima a luat distanţă faţă de scientism, deoarece acest gen de explicaţie este conceput în ansamblul său dinamic şi complex, care e constituit ca o structură logico-lingvistică, raţional ordonat şi vizând constituirea unui echilibru dintre experienţă şi teorie, dintre concret şi abstract, fără a se neglija natura şi specificul explicaţiilor preştiinţifice care însoţesc dintotdeauna umanitatea. Explicaţia prin analogie reprezintă o dovadă a situării gânditorului care a fost Teodor Dima, în medierea cele două stiluri de gândire. Analogia explicativă, atât de respinsă de logicieni riguroşi, reprezintă izvorul nenumăratelor descoperiri ştiinţifice, şi aceasta deoarece fundamentul ei îl constituie imaginaţia creatoare. Teodor Dima vinea să confirme că nu doar raţionamentul logic deductiv este productiv în ordinea cunoaşterii, ci şi cel diametral opus, prin analogie, raţionament prin care umanitatea operează de la începuturile existenţei sale, chiar dacă dând greş în incantaţii magice sau în superstiţii, dar deschizând drumul progresului tehnologic de la Arhimede la Edison sau Bill Gates.
Cităm doar două fragmente din opera impresionantă a academicianului Teodor Dima:
„În legătură cu obiectivitatea ştiinţifică şi cu raportul dintre filosofie şi ştiinţă, am argumentat că, în orice împrejurare, trebuie păstrată demnitatea filosofiei; aceasta nu trebuie să imite şi să preia tehnicile şi practicile ştiinţei; filosofia trebuie să-şi promoveze fără echivoc şi fără restricţii specificul, conservându-şi nealterat limbajul şi problematica, dar rafinându-le şi adaptându-le cerinţelor multiple ale epocii şi culturii.”
„Pentru prima dată în literatura de specialitate am abordat dimensiunea hermeneutică a explicaţiei ştiinţifice; susţin ideea că omul este o fiinţă culturală, înzestrat cu capacitatea şi dorinţa de a lua atitudine deliberată în faţa lumii pentru a-i atribui semnificaţie, pentru a-i da sens. Omul este în acelaşi timp şi autor, şi actor, şi spectator, toate aceste determinaţii făcând din om o fiinţă culturală în stare să creeze, să explice şi să înţeleagă pentru a interpreta şi a evalua ceea ce este şi ceea ce el face. Deci înţelegerea însoţeşte mereu şi pretutindeni explicaţia; ea o provoacă, îi controlează demersurile şi îi validează concluziile, atunci când intră în conjuncţie cu criterii obiective ale validării.”
Faptul că lucra „la un sistem de logică hermeneutică” a reprezentat dovada ideii că am fost contemporani cu un filosof al măsurii, al echilibrului dintre avântul speculativ şi instrumentul raţional al logicii susceptibil să tempereze imflamaţiile spiritului.
Teodor Dima a promovat filosofia românească nu doar prin scrierile sale sau prin activitatea didactică, ci şi prin contribuţia la apariţia şi dezvoltarea învăţământului filosofic în universitățile românești. În universitatea gălățeană a avut discipoli, în şcolile din Galaţi şi Brăila foştii studenţi au devenit sub îndrumarea directă doctori în filosofie. Însă contribuţia majoră pentru filosofie a fost sprijinul remarcabil pe care l-a oferit pentru înființarea unei specializări de profil la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
În cuvântul la acordarea titlului de Doctor honoris causa în 2013, Teodor Dima spunea: „Când privesc această Sală a Senatului, nu-mi vine să cred câți absolvenţi am format la Dunărea de Jos”.
Acum, când Teodor Dima nu ne mai însoțește în această viață, cei care i-au fost studenți și discipoli, împreună cu întreaga comunitate academică a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, se roagă pentru liniștea și pacea sufletului său.
Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul!
MOBILITĂȚI ERASMUS+ 2018-2019
Dragi studenți,
În perioada 19 februarie – 30 martie a.c. are loc selecția pentru mobilitățile de studii și practică, în cadrul Programului Erasmus+, pentru anul academic 2018-2019.
Toate documentele referitoare la selecție (calendar, cerere de înscriere, nota de avizare a mobilitatii, condițiile și criteriile de selecție etc.) sunt postate pe site-ul
În cazul în care sunt necesare informații suplimentare, vă rugăm să nu ezitați să contactați Biroul Erasmus.
Erasmus+ Institutional Coordinator
"Dunarea de Jos" University of Galati
47 Domneasca St., Galati, ROMANIA
mobile: +40 740 318147
office: +40 756 063672
e-mail address: stelutastan@yahoo.
pagina de facebook a Biroului Erasmus (@erasmusugal)